Demonul consumului?

Nu,nu suntem posedati de un consum compulsiv ,bulimic,nu suntem dependenti de atmosfera rarefiata a supermarketurilor.Nu scotocim ca orbetii prin rafturi,nu stam intr-o mistica transa in fata unui nou sortiment de mustar,nu traim hamletiana dilema a alegerii biscuitilor cu aroma  de masline sau a celor cu aroma de caise.Nu am tradat cultura inalta pentru a ne culca cu „Ghidul carierei’ sub perna,nu ne-am dedat lancezelii voyeriste cu telecomanda in mana.De ce judecati cu vechile valori,ele nu mai sunt adecvate pentru minunata lume noua,nu dati nastere asfel decat inadaptarii plangacioase…

Cei esteti trebuie sa invete sa descopere armoniile formale ale dipunerii obiectelor in vitrine,artele poetice ale producatorilor de parfumuri,gratuitatea emotionanta si multicolora a sticlelor cu sampon,exuberanta usor prafuita a promotiilor si multe alte obiecte ale contemplarii…E nevoie de un antrenament al consumului,de o intoarcere la facultatea de judecare kantiana revazuta si adaugita. Arta pentru arta a devenit consumul pentru consum,asa ca e nevoie de o estetica in raspar,doar trebuie sa ne salvam cumva,nu?