Invăţăturile maestrului D.

1.      D., fiinţa zburătăcită, analfabetă, amorală si veşnic nelămurită, m-a privit în ochi. Trebuie acum să accept fiecare ceapă degerată ca pe un dar suprem, să îngenunchez în faţa-i cu reculegere. Maestrul meu mă ghidează în lumea nimicurilor, a vorbelor in vânt, a zâmbetelor tâmpeşti. Îl urmez cu adoraţie.

2.      Cu mişcări rotitoare, ca o meduză, D. Mă apostrofează din nou. Nu mai înţeleg nimic şi învăţăturile lui se lovesc de mine ca o grindină, lăsându-mă în statuară ignoranţă. Ar vrea ca eu să încetinesc, să opresc şuvoiul, să accept remodelarea definitivă cu îngăduinţă şi zâmbet supus. Nu sunt gata, maestre.

Anunțuri

4 gânduri despre „Invăţăturile maestrului D.

  1. Nu-i pot dezvalui identitatea inca, tortura e maxima iar D e un maestru atipic (plin de lipsuri) care ma invata ceva tocmai prin faptul ca imi sufla in ceafa.
    E dramatic, cum spui, elfule, cu tot ridicolul si recuzita implicate. Metaforizez si eu cum pot problema, ca sa-i supravietuiesc.

  2. maestrii sunt plini de lipsuri by default. de aia si accepta sa li se zica asa.

    noi speram sa treci cu bine peste aceasta perioada torturanta. si intarita.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s