Divorţ

De la prima pagină…tehnica împrumutată, zvâcnirea preaomenescului, scenografia istoriceşte marcată, combinatoria dicţionarelor. Un exhibiţionism monoton, chiar şi atunci când implică răsturnarea sau chiar anihilarea expectaţiilor cititorului, când îl învăluie într-o lascivitate mixată cu sentimentalism, după o veche reţetă emetică, când îl izgoneşte şmechereşte pentru a-l momi imediat cu jocuri juvenile sau a-l hipnotiza cu tabuuri dezvelite într-un mod intenţionat obscen, dar devenit inevitabil decupaj anatomic adormitor…

Am divorţat oficial de ficţiune ( inimaginabila reconciliere ar însemna întâlnirea cu o carte-miracol; există sugestii???), mă interesează mai mult efectele şi mecanismele ei, privite tăios de la distanţă.  Trăiesc, evident, un doliu al despărţirii, jinduiesc după copertele împănoşate cu banderole sau ferecate în folii transparente, după absorţia totală, după detaliile cu tăietură diamantină, după ţesăturile naratoriale alambicate, însă le-am pierdut definitiv şi m-am apucat, cu seriozitate devitalizată şi absurdă de studiul teoriilor receptării şi al direcţiei reader-response criticism. Ei da, de teoria efectelor, tocmai acum, după fatala despărţire de obiectul analizei.

Reclame

8 gânduri despre „Divorţ

  1. Deci e-adevarat ca daca citesti prea multa teorie iti pierzi din placerea si inocenta lecturii? 🙂

    Desi nu cred ca exista carti-miracol, ci doar intilniri-miracol intre oameni si carti, nu ma pot abtine de la o sugestie – Bolano, chiar „Literatura nazista in America”, zic ”chiar” pentru ca e un fel de dictionar de autori si carti inchipuite, gen pe care probabil l-ai da deoparte chiar inainte de prima pagina, on a déjà vu ça mille fois : ), si totusi cind o citesti nu cred ca ai mai fi atenta la tehnici si mecanisme, ci la cu totul altceva, nu spun ce.

  2. Ei vezi, de aceea e bine sa fii mai ignorant. Prea multa teorie a literaturii distruge „corola de minuni a lumii” – vorba poetului.
    Mie imi place ignoranta si superficialitatea ca filosofie, nu ca realitate. Cu alte cuvinte, starea perfecta a unui consumator de cultura este intelegerea profunda si superficialitatea simtirilor.
    E greu totusi sa pastrezi echilibrul, tu l-ai stricat ireparabil se pare.

  3. Da, Alexandru, cred ca e unul dintre motive, celalalt e legat de calatoria interioara in care incepi sa te hranesti cu altceva.
    Multumesc pentru sugestie, voi cauta…Daca e vorba de „cu totul altceva” chiar mi-ai trezit curiozitatea.

    Lascaris, eu cred ca facem filosofia ignorantei in momente de dezamagire, dar si de exacerbare a orgoliului, cu alte cuvinte atunci cand ne-am saturat chipurile de profunzimea si intelepciunea noastra. Nu m-as imbata cu asemenea licori, plus ca nu vad o optiune in „superficialitatea simtirilor”, ci doar un dat pe care nu mai e cazul sa-l privim cu invidie la varsta noastra :).
    Asa e, nu ma scald in ape limpezi momentan, dar sper totusi intr-o noua casatorie, doar ca nu am gasit momentele si cartile potrivite.

    MB, inteleg ca trebuie sa fac o descindere pentru a le gasi…Revin cu impresii.

    Iata ce gasesc : http://www.poiematike.blogspot.com/
    Unele carti vizitate in trecut, cu alti ochi, ar merita poate o revedere, iar cele noi o descoperire treptata, insa cum sa convingi sufletul sa zburde printre fiinte imaginare sau sa se scalde in apele amintirii, cand s-a asezat mormaitor la umbra?

  4. „Anihilarea expectaţiilor cititorului”??? Nu, zici, zău?Aşa anihilaţii expectate am de cînd mă ştiu. Vai, ce dramatic, ce bovaresc, ce tăiş de alea, alea.
    În răspăr, eu tot mai intru să citesc diverse -mai, nou, ăştia ca mine ar fi trolli, ce troll dacă nu fac alta decît cititu’ -, însă, de dragul meu, alege şi tu alte formule, că mi se scoală latina pe spate. Brrrrrrrrrrrr…., aşa ceva…….

  5. In raspar, cred, nu are nimic in comun cu bovarismul (in definitia clasica a termenului). Pe de alta parte, bovarismul este chiar bun, abstractizand, orice dorinta de depasire a propriei stari (materiale sau spirituale) si vizualizarea tintei este un demers bovaric.

  6. Biancas, e o joc cu bovarismul, dramatismul sau ce mai vrei tu, cu tot ceea ce devine gretos, inutil complicat, vetust si plictisitor in lumea noastra.Mi se pare firesc sa aleg jucariile astea aici, doar nu o sa inregistrez jurnalier si monden perceptiile zilnice, ele sunt valtoarea in care ne scaldam constant.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s