La plimbare

Pentru că anticipez comentariile sau tăcerea voastră, pentru că anumite postări mi-ar atrage bătălii străine, pentru că detest chiar şi motivaţiile cenzurii, pentru că încerc să ţin lucrurile importante în rigorile minţii sau cel mult în calmul hârtiei , pentru că dezamăgirile sunt considerabile şi « mai bine nimic », pentru că toleranţa mi-a adus un şantaj…
…mă retrag momentan în lumea reală, cu strâmbătăţile ei nemoderate şi asumate.

Reflecţii ulterioare : Partea mea de vină a fost refuzul de a ţine iţele şi a opera atenţionări şi excluderi de pe acest blog.De ce ? Nu dintr-o atitudine părtinitoare sau un joc pe două fronturi, ci dintr-o detaşare periculoasă, o orgolioasă claustrare în propriul ego şi naiva credinţă în capacitatea celorlalţi de a-şi cenzura atacurile futile.
Era firesc în acest context să fiu asociată cu opiniile oricărui vorbitor şi să fiu subtil somată să reneg unul pentru a câştiga favorurile celuilalt.Mea culpa.

Reclame

16 gânduri despre „La plimbare

  1. Sint de parere ca merita sa credeti in continuare in autocenzura, chiar daca de data asta ati fost dezamagita. Sper sa va intoarceti curind.

  2. Alexandru,principiile nu mi-au fost afectate iar de incapatanare ce sa mai zic…Cu intoarcerea,ramane de vazut.Multumesc,oricum.

    Mulliganoglu,e o informatie confidentiala,evident nu o pot dezvalui.Dar cu certitudine a fost un santaj de genul „iti dau asta…daca faci asta…”care m-a intristat pana la tacere.

  3. santajul implica si o parte de sucire a bratului. modul in care ai formulat pt. M. este al unui troc: „imi dau iti dau”. despaducherea reciproca intre babuini.
    deci: daca mentii termenul de santaj, atunci accepti ca exista un moment al bratului sucit. daca exista asa ceva, cel mai bine este sa il spui out in the open, mai ales daca este vorbe de terte persoane.
    santajul poate avea si o latura penala, cred ca stii asta.

    tu, faci cum stii ca e mai bine. dar deobicei, tacerea in urma santajului poate fi interpretata ca slabiciune. deci, presiunile pot creste.

    nu e nevoie sa postezi asta, again, faci cum crezi ca este mai bine.

  4. Rromania este o mizerie imputita de sus pana jos. Mai sunt foarte putini oameni cu ceva coloana vertebrala si bun simt, dar si aia nu se simt prea bine (o rasa pe cale de disparitie, dar care nu a fost trecuta pe lista animalelor protejate).
    Paler a spus in ultimul interviu (cred) ca prostii (termen ce priveste si calitatile morale, nu doar pe cele intelectuale) au o mare calitate – ii detecteaza pe destepti (de care se tem ca dracul de tamaie) si ii elimina. Iar prostii au preluat puterea pe aceste meleaguri.
    Trebuie sa luptam in marea de prosti, iar victoria ne va fi (din pacate) doar supravietuirea.

  5. in raspar,
    imi pare sincer rau.
    ce oameni rai! nu ca m-ar mira, mind u…
    sper sa te intorci cit mai curind,
    toate cele bune

  6. Elfule,nu am folosit adecvat termenii,e mai potrivit despaduchere, suceala e in mintea celui care a propus targul.Nu consider potrivit sa deconspir persoana,pentru cei care o cunosc nu ar fi o surpriza si targul sugerat m-a amarat destul.

  7. Alex Leo Serban,nu cred ca pot fi numiti simplu „oameni rai”, ci mai degraba valeti,ca-n poezia(nu intamplator) citata de mine : „Fiinţe fără şiră, scrobite, moi orbeţi „.Oricum, lupta nu s-a terminat, doar ca modalitatile mele combative sunt diferite.
    Sa ne citim in curand!

  8. in raspar,
    cita vreme nu specifici CINE te-a ‘santajat’, lasi sa planeze diverse dubii care pot fi exploatate de persoane interesate sa lase lucrurile asa…
    sper ca nu doresti asta!

  9. Alex Leo Serban,nu mai doresc momentan nimic, decat sa-mi vad de preocuparile neglijate datorita discutiilor de aici.Nu are nimeni ce exploata,din moment ce experienta imi apartine, am mentionat-o doar pentru a intelege cei care ma viziteaza motivele „plimbarii”.

  10. ÎnRăspăr, nu-i răspăr ce (să) pleacă după peaptăn sau gheară de grifon. Dară ăsta nu-i îndemn la răzmeriţă şi sper că nici vorbă prea îndrăzneaţă pentru care, dacă e, îmi cer iertare. Noi, adică, de ce nu ne-am vedea mai departe de cetire-n răspăr?

  11. Cezar Paul-Badescu,e un moment pentru acumulari si pregatire a armamentului (un banal stilou 🙂 ).

    Domnule arhitect,cetirea-n raspar ramane , doar ca o practicam putin mai la intuneric si in liniste, ca un fel asceza.Tocmai pentru ca ne merge in raspar,vom reveni in rasparul circumstantelor.

Comentariile nu sunt permise.