Cioculeştii în Ţara Mateiului

Asistând la demonstraţia ironiilor tăioase şi a inutilelor aplicaţiuni etice ale tatălui în raport cu opera mateină, Barbu Cioculescu pare să fi descoperit în “De la Mateiu citire” (volum apărut la editura Bibliotheca din Târgovişte, în 2005) intimitatea fecundă a interpretului cu textul.
Sperând (cu naivitatea unui matein diletant) în dezvăluiri de pasaje necunoscute din Jurnal (văzut în splendoarea-i virgină de cei doi iluştri, Şerban Cioculescu si Panaitescu-Perpessicius), m-am trezit, de la paginile 8-9, cu plachia oedipiana şi usturoiul ştampilei ereditare, meniu obligatoriu al studiilor despre Mateiu :

“Prin naştere, ca fiu al genialului Ion Luca Caragiale, Mateiu a dobândit situaţia de neinvidiat a copiilor de mari personalităţi, postproduse ale capodoperei, de către o natură ce şi-a sleit pe alt teren virtualităţile.”

“În paragraful pe care Perpessicius nu l-a transcris pentru posteritate scria că dacă părintele prodig ar mai fi trăit, în starea de iresponsabilitate în care se afla, ar fi ajuns să recite pe la bâlciuri – cel puţin aşa îşi amintea Şerban Cioculescu, care avusese sub ochi copia integrală a Jurnalului.”

Competenţele în comparatismul genetic şi în diagnosticarea sterilităţii/fecundităţii scriitorului în funcţie de viabilitatea odraslelor tămâiate fac parte din predispoziţiile criticii noastre exersate în misterele dinastiei Caragialeştilor.Dar tot în primul capitol, ”Omul, un pas înaintea operei “, Cioculescu –fiul restabileşte echilibrul discursului critic, excluzând ideea profesionalizării programatice a scrisului matein şi, odată cu ea, spectrul sterilităţii şi cântărirea tomurilor.
Relaţia cu tatăl e în sfârşit onorabil tranşată într-un articol inclus în Anexe :”De la Ion Luca Caragiale la Mateiu şi…viceversa.’’Atrăgând atenţia asupra efectelor de autocenzură şi respectiv pitoresc prezente în amintirile Ecaterinei Logadi (Ţuschi) şi ale Cellei Delavrancea, autorul iniţiază o reinterpretare a actelor lui Mateiu în raport cu tatăl său. “Ura nestinsă şi netulburată” a fiului ar fi exprimată în Jurnal ca versiune autorizată pentru ochii posterităţii, ca act al apărării în faţa acuzelor de ratare (aduse de tată).caragiale-cu-fiul-sau2

“Conduita ignobilă a tatei” nu mai reprezintă, în bilanţul Jurnalului motivaţia eşecului existenţial , ci doar un semn al împotrivirii lui Mateiu la ineleganţa decăderii finale a lui I.L.Caragiale (în urma excesului de alcool şi tutun).Negarea părintelui întâlneşte în ”Craii…” negarea artistului (prin aluzia la schiţele pe care le-ar fi scris Pirgu), condiţie a existenţei operei fiului :

“O contestare frontală a talentului de scriitor va veni însă numai din partea lui Mateiu şi iniţiativa acestei premiere ne spune multe despre spectrul întunecat al unei ranchiune ce nu va pieri prin denutriţie.Actul negator-denigrator, în fond – are într-însul ceva de deliberare politică, dezvăluind slăbiciunea urmaşului, în temerea de a nu fi defavorabil comparat cu strălucitul despot are s-a stins.O asemenea primejdie nu e numai de moment, ea trebuie jugulată în permanenţă (p.292).”

Urmează aplicarea (la ce bun?) unui ” test obişnuit din sertarele psihologiei, care opune doua tipologii umane, în raport cantitativ-calitativ”, rezultând înt-un şir de caracterizări opozitive de genul : A – retorul , B- taciturnul ; A – căsătorie din dragoste, la cald , B – căsătorie din calcul, încheiată prin mijlocire, la momentul cuvenit ş.a.m.d.(cel puţin al doilea A e evident contestabil : Caragiale nu s-a căsatorit cu Maria Constantinescu, lucrătoare la fabrica de tutun, ci cu Alexandrina Burelly, fiica unui important arhitect ).
Faptul că Mateiu nu a fost înţeles de către tatăl său e argumentat de Cioculescu ţinând cont că al doilea “năzuia pentru fiul său la ceea ce el nu putuse realiza : o situaţie stabilă, printr-un post bugetar asigurat de o diplomă superioară (p.295).”Dar Mateiu nu face decât să evite ( cu aristocratic dispreţ, nu cu spirit sprinţar-afacerist) ceea ce şi tatăl eludează, cu aceleaşi mijloace…
Uzând de un fin aparat (mie, recunosc, recunoscut) de măsurat amploarea sentimentelor, autorul concluzionează că « Mateiu nu şi-a iubit părintele « , având mai degrabă atitudinea « unui orfan, decât a unui bastard », a « copilului care respinge ingerinţele unui străin rău inspirat ce i se dă drept tată (p.295).”Orfan, n-aş zice… Mateiu a înlăturat de fapt prezenţa stânjenitoare a mamei (compunându-şi un al doilea certificat de naştere) şi folosind numele tatălui ca portiţă de ascensiune spre funcţia de sef de cabinet sau ca pretext pentru studii heraldice.
Din acţiunile lui I.L.Caragiale, Cioculescu detectează fibra de « părinte iubitor » (referindu-se la scrisori, ajutorul în publicarea Pajerelor), dar si eroarea de interpretare în ceea ce priveşte vocaţia fiului.

E un discurs în care taţii se coalizează ca supraeu obscur si supradimensionat, mustrând fiii (Barbu si Mateiu), chiar şi atunci când le justifică elanul negator.

Incursiunea în operă, cu altă aşezată ocazie.

Reclame

4 gânduri despre „Cioculeştii în Ţara Mateiului

  1. Am gasit-o la BCU si am facut o copie.Asteptarile erau mari,asa ca dezamagirile sunt firesti.Merita citita,evident,dar gaselnitele interesante sunt putine,pierdute uneori in maldar de citari sau povestiri.
    In Observator cultural,o cronica (aproape)elogioasa : Numarul 319/ Mai, 2006.
    Oricum, voi reveni cu alt capitol.

  2. Ştiu de cronică. M-a făcut să mă întreb dacă Barbu C. nu deţine cumva, pentru unii, monopolul exegeticii mateine.

    Hm. Aştept cu nerăbdare bine temperată.

  3. Da,cele doua clanuri C, cu suprematia tatilor, au inca un ascendent important.Asa ca acum citesc „Anxietatea influentei”, apoi ma intorc la Barbu C.
    Eu nu prea stau bine cu temperanta,of.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s