Mărirea şi declinul (în desfăşurare al) discursurilor evaluative (Intro)

Observând resuscitarea evaluărilor de tot felul în spaţiul nostru cultural, dar şi a bătăliei pentru ierarhii, m-am hotărăt să-mi fac puţină ordine în idei şi să aduc în discuţie câteva opinii altfel pe nedrept ignorate .

În “Critica facultăţii de judecare”, Kant a plasat aprecierea estetică pe un teren în aparenţă contradictoriu, pentru a eluda un relativism a cărui dominaţie e astăzi încă la modă.Evitând simultan limitarea obiectivă si fluctuaţia subiectivă a impresiilor, filosoful le-a reunit într-un concept numit universalitate subiectivă.Conform acestuia, judecata estetică are pretenţia universalităţii, din moment ce satisfacţia produsă de obiectul contemplat generează subiectului aşteptarea acordului celorlalţi, referitor la respectiva apreciere.
Caracterul dezinteresat al judecăţii estetice, precum şi simţul comun implicat nu validează aprecierea ca general valabilă, ci doar permite subiectului să-şi trâmbiteze, în mod justificat, perspectiva.
Gerard Genette reconsideră viziunea kantiană în ”Opera artei(II).Relaţia estetică”, concluzionând că aprecierea este în mod constitutiv obiectivistă, pentru că altfel s-ar anula pe sine : dacă eu consider un obiect frumos, nu pot admite în acelaşi timp că plăcerea mea e pur subiectivă, îndoindu-mă de propria judecată în momentul apariţiei acesteia (2000,p.98).
Criteriile aprecierii intră automat în joc şi subiectul nu se poate îndoi de ele decât atunci când (şi dacă) îşi teoretizează relaţia cu obiectul, într-un moment ulterior.
Aprecierea unui produs cultural îşi arată complexitatea nu doar în termenii relaţiei obiect-subiect, dar şi în raport cu factorii care o condiţionează.Există, conform viziunii lui Genette, o judecată primară de genul “Nu ştiu ce este, dar e frumos / urât “, şi una secundară, fondată pe indicii şi informaţii adiacente ce compun un punct de referinţă pentru obiectul perceput.Primul tip nu este inferior celui de-al doilea, în ciuda diferenţei de cantitate a datelor perceptive, deoarece implicarea emoţională e la fel de plenară.                                    
Considerarea relaţiei estetice a unui subiect cu un obiect ca “bună” sau “rea”, în acord cu o anumită cunoaştere exterioară ( a contextului apariţiei, a celorlalte produse ale autorului etc) nu pare justificată decât de nevoia personală a evaluatorului de a se evidenţia şi de a se detaşa de o lume concepută ca masă nediferenţiată.In mod obişnuit, funcţionează astfel prejudecăţile culturale ce consideră o experienţă estetică intelectualizată ca fiind validă , în timp ce una senzualistă ca fiind inoportună şi lipsită de valoare.
In altă ordine de idei, câmpul cultural e guvernat, după cum susţine Pierre Bourdieu în « Regulile artei »(1998,p.300), de un principiu al ierarhizării externe ce permite succesul comercial sau recunoaşterea socială a unor autori , dar îi încarcă în acelaşi timp cu dezaprobarea (frustrată, spun unii) colegilor de breaslă.Principiul de ierarhizare internă nu face concesii nevoilor publicului, permiţând existenţa în interiorul câmpului a unor “valoroşi” validaţi exclusiv de comunitatea artisitică, ştiinţifică etc.
In acest context, chiar şi o evaluare “naivă” a unui produs artistic nu poate fi situată în afara dinamicii culturale, pentru că are o natură subiectivă construită chiar de poziţia pe care respectivul (naiv) o ocupă în relaţie cu acel câmp.
Dezbaterea asupra distincţiei cultură înaltă – cultură populară a strâns multe evaluări care şi-au pretins la vremea lor universalitatea subiectivă, depăşind însă pe alocuri judecata de gust, cordial discutată, pentru a se deda judecăţii de valoare cu rol premonitoriu, ce avertiza omenirea cu privire la pericolele incomensurabile aduse de cultura populară.

Dar despre orbirea şi anxietatea intelectualilor va urma…

Reclame

Un gând despre „Mărirea şi declinul (în desfăşurare al) discursurilor evaluative (Intro)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s