Imperiul in declin

Recitind poezia  „Langueur” a lui Verlaine ,ma intorc la una din obsesiile decadentilor :prabusirea Imperiului Roman.Si cum eseistul Gilman tocmai suporta sublinierile mele,l-am chestionat in legatura cu problema:

” There is a melodramatic quality,too,in our thinking of historical epochs (though not our own;who can recognize an epoch from the middle of it?) as beeing analogous to the course of a human life: birth,youth, maturity ,old age,and death.Among the intellectual distortions this anthropomorphism produces is that of endowing history with a sense of fatality for which,as any clear-headed investigation will reveal,there is no real justification except a literary one.And in fact it was Gibbon,that novelist struggling with the more sober demands of the historian’s profession,who gave in regard to Rome the most sonorous expression of that idea of inevitability…”(1980,p.39)

Cum maestrul Gibbon cu „Istoria declinului si a prabusirii Imperiului Roman” nu a fost de gasit in biblioteca (lipsa impardonabila!!!),m-am consolat cu Mommsen care mi-a oferit urmatorul final de poemation istorico-filosofico-poetic:

” Ne aflam la sfarsitul republicii romane.Am vazut cum a actionat timp de o jumatate de mileniu in Italia si in tinuturile mediteraneene;am vazut cum s-a naruit politic si moral,religios si literar,nu datorita unor forte exterioare ci datorita decadentei interioare,si cum a eliberat locul noii monarhii a lui Caesar.In lumea,asa cum o gasise Caesar,salasluia o considerabila mostenire nobila a secolelor trecute si o netermurita plenitudine de splendoare si maretie,dar spirit putin,simt estetic si mai putin,si cu atat mai putin bucuria  in si pentru viata.Intr-adevar era o lume batrana;si nici patriotismul genial al lui Caesar n-o putea intineri.Aurora se reintoarce abia dupa lasarea deplina a noptii”(1988,vol III,p.344).

Aha,doar ma avertizase Matei Calinescu asupra antropomorfizarii conceptului,insa Gilman merge mai departe sugerand ca absenta unei informatii istorice detaliate in perioada antica a generat idealizarea trecutului (coruptia valorilor traditionale e deja enuntata de Platon).Cauzele decaderii imperiului au fost plasate dupa el,fie in exterior (popoarele cucerite si influenta crestina in directia resemnarii si iertarii pacatelor),fie in interior (colapsul vointei ,ca rezultat al unei taedium vitae) .Gilman concluzioneaza ca declinul perceput de lumea antica reprezenta de fapt schimbarea resimtita ca pierdere;decadenta ar fi astfel o inventie,o perspectiva limitata de modelul cauza-efect in conceptia asupra istoriei.

Lucian Boia ma anunta si el din „Jocul cu trecutul” ca anul 476 (momentul prabusirii?!) si-a pierdut accentele catastrofice,accentuandu-se ideea de evolutie,de elaborare a unei noi civilizatii.Ca invatacel bulversat,ma grabesc sa revin la Alexandru Oprea („Mateiu I.Caragiale-un personaj”).Doar nu aveam de gand sa deconstruiesc conceptul de decadenta sau sa-l acuz pe Huymans de „perspectiva istorica inadecvata’?

Reclame

22 de gânduri despre „Imperiul in declin

  1. Intr-adevar, se poate sustine ca civilizatia imperiului roman nu a disparut odata cu desfiintarea politica a Romei antice, ci doar s-a transformat. Mostenirea antichitatii latine a fost atat de bogata, incat nu putea disparea din istorie, s-a perpetuat in diverse forme in noua autoritate ecleziastica de la Roma, de altfel singura institutie ce a supravietuit intre ruinele imperiului roman. Amintirea gloriei stralucitoare a imparatilor antichitatii si cucerirea Romei de catre germani au constituit motivatia si legitimarea titulaturii de imparat romano-germanic luata de monarhii germani ( care nu in putine cazuri au visat la reconstructia vechiului imperiu ).
    Cu toate acestea, Imperiul roman a avut o clara si indelungata decadere ( ce poate fi usor identificata la toate nivelele: militar, politic, moral, economic etc ), decadere ce a culminat cu desfiintarea politica. Ultimii ani ai Romei sunt decadenti prin excelenta, exista neindoilelnic constiinta disparitiei iminente a statului, cu o indelungata si glorioasa istorie.

  2. Mulliganoglu,asta ma face sa ma gandesc si la „stingerea stirpei”,la o sterilitate senioriala,dupa o inaltare spirituala (inflorire) practicata de Mateiu ,dar paradoxal contrazisa intr-o notita din jurnal(10 ianuarie 1934).

  3. Intr-adevar Lascaris,insa imaginea decaderii e dependenta in interpretarea ei de ochiul nostalgic sau progresist al privitorului.Tu incerci sa fii oarecum obiectiv, pornind de la informatiile istorice posterioare evenimentului (venite din perspectiva unor istorici pe care i-ai citit) insa pe mine ma interesa mecanismul care genereaza aceasta idealizare a declinului si care tine de o anumita viziune asupra lumii.

  4. inraspar, cred ca Mateiu incerca sa evite catastrofa malthusiana, considerand ca ‘stirpea sa nu putea sa sfarseasca mai frumos’, cu alte cuvinte inlatura posibilitatea producerii de ‘prototipi cretini’ care i-ar fi patat numele si casa.

    ideea imi pare, de altfel, foarte japoneza, foarte bushi, fiind dat faptul ca marile clanuri au preferat sa se stinga in maxima inflorire, mai cu seama in batalii fara supravietuitori.

  5. Nici nu putea sa sfarseasca stirpea altfel decat frumos (dupa ce cazuse prin „plebeianul ” tata) data fiind varsta sotiei…Insa erotismul lui Mateiu cu deturnarile,fetisismul si refularile lui e o alta discutie.

  6. lebada sagetata spune tot.

    in ce priveste ‘fetisismul’, ambiguitatile, colcaiala cu taraturi s.a. se poate intampla si oamenilor normali care evita astfel capcana ‘extazului’, normali in sensul de intregi in toate.

  7. Daca un „pure fool” atinge extazul printr-un act violent (marca initierii) asta inseamna ca asa-zisa colcaiala e un fel de opera la negru…Inclin sa fiu deocamdata de acord cu Vasile Lovinescu :’A separat [Mateiu] din vanatul sau sange servil,picatura rubinie?Sub specie interioritatis nu o stim.Artistic a reusit prima faza,separatiunea,dar a doua faza,transmutatiunea,nu a realizat-o,dovada sunt purul si impurul care coabiteaza la el ca intr-un cos de crabi.’

  8. Ar fi atins el Opera la rosu, daca l-ar fi ajutat conditiile materiale, mai exact mult visata MOSTENIRE, care din pacate nu s-a materializat. Una din explicatiile faptului ca opera lui Mateiu este destul de subtire este ca nu a scris fiind mult prea chinuit de aspiratiile sale de ordin material (ghete cu capace, manusi din piele cu denumiri sofisticate, domenii etc).

  9. inraspar: pai tocmai, ucide extazul, se rupe de carne. asta e si sensul visului cu disparitia crailor: iesirea din ucenicie.

    n-am citit cartea lui V.Lovinescu, o tot caut de cateva luni. oricum, aici cred ca se insala, Craii e cartea initierii in arta regala.

  10. Lascaris,alchimistule,chinurile materiale vizau atingerea unui nivel superior (nu prin plebeiana munca recomandata de tatal sau) unde insemnele nobletii (de la detaliile vestimentare ale dandy-ului pana la vanatele decoratii) sa-i parvina natural,fara efort,rezultat al superioritatii native.Opera e „subtire” (=de mica intindere) mai ales pentru ca a suportat decantari (transmutatii,daca iti place asa) succesive,incifrari si invaluiri de prea carnale necesitati (de care vorbesti tu).

    Mulliganoglu,o luasem in directia opusa cu sensul cuvantului „extaz”(ca doar poate insemna si elevatie mistica)dar tot la iesirea din ucenicie ajungeam,doar ca prin trairea viciului (in maniera lui Baudelaire).

    Cu Lovinescu te-as putea ajuta,doar ca nu stiu cum ti-as putea transmite mai usor o carte scanata.

  11. cum extremele se ating…

    si viciul, daca e extrem, poate fi o cale. proba Infernului e intalnita la toti Eroii

    cartea: daca e scanata (nu stiu regulile pt. atasamente), cred ca poate fi trimisa prin e-mail. io am o adresa pe yahoo: oda_baku@yahoo.ie

    multumesc frumos!

  12. Cunosc doar limbajul bunelor intentii,cel al scanarii in vederea trimiterii prin mail inca ma depaseste.Cum aduc documentul la dimensiunea acceptabila ca sa poata fi trimis prin mail?
    Incercam zaza,dar sa ma dumiresc cum se face…

  13. se poate scana pagina cu pagina (.jpg sau .pdf), apoi toate paginile pot fi stranse intr-o arhiva (i.e. un singur fisier). stiu ca gmail rejecteaza arhivele din motive de securitate, dar pe yahoo cred ca merge.

    pe rapidshare functioneaza sigur, deci solutia prousa de ZaZa e mult mai buna.

    nu stiu cum se poate ansambla un sigur .pdf, cred ca e nevoie de un Acrobat profi.

  14. Gmail nu primeşte arhive mai mari de 10 mega dintr-un foc. Să trimiţi aşa e muncă de chinez bătrân.

    Să fur un Adobe pro de undeva, ce să fac? Heh.

  15. Mi se spune in diverse feluri dar chinez batran nu prea ma simt,asa ca orice ajutor e bine venit.O sa fac o tentativa cu posibilitatile existente,esential e sa scanez eu cum trebuie ca am antecedente nepromitatoare.Va tin la curent cu epopeea…

  16. cred ca un Adobe Acrobat (nu simplul Reader) poate rezolva problema. furaciuni se gasesc peste tot (daca ai dc++ sau, si mai simplu, d-astea de torrente, microtorrent gen)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s