Goliciunea printre cărţi

O evă cu un aer senzual-şăgalnic, cocoţată metodic pe scările de acces la rafturile librăriei,  stârnind din mijlocul cărţilor, plăcute bulversări ale simţurilor (majoritar masculine)…”Cum este posibilă această trivializare a relaţiei diafane, noncarnale dintre carte şi cititor?” se revoltă cei care au făcut o substituire a activităţii erotice cu lectura compensatoare, declarându-se „spiritualizaţi” din proprie voinţă, forţaţi de fapt de împrejurări să-şi uite trupul în debaraua cu produse de igienizat locuinţa.
„Tipa arată mişto!” pot spune cei care nu zăresc volumele din fundal, trăindu-şi emoţia estetică într-un mod unilateral, dar autentic.”La cum arată, fata asta mai şi citeşte?” se întreabă cei hrăniţi cu stereotipuri, bun-simţ cu valabilitate medie şi oarece frustrări previzibile.”Ce locaţie cool pentru nişte fotografii nud !” ar spune pasionaţii de pictoriale, artă vizuală, aşezatul borcanelor în dulap etc.”Bună strategie publicitară a librăriilor D.!”, ar observa cei din branşa comercianţilor” sau „Tipa asta vrea să-si promoveze o imagine de sexy-clever-misterious-… woman” ar considera consumatorii şi creatorii de tipologie feminină intens mediatizată.  
Interesant e faptul că nimfa se plasează cu o înduioşătoare decenţă pe fundalul unor cărţi cu accesibilitate pronunţată ( librăriile D. nici nu au statutul unor sanctuare păstrătoare de tezaur ezoteric) şi acela că, magic descinsă în zona jucăriilor, ea îşi voalează splendorile imposibil de tăgăduit, în fineţuri vestimentare, ruşinată parcă de trezitele ecouri ale copilăriei sau ale maternităţii viitoare. În rest, goliciunea printre cărţi nu poate fi decât benefică resuscitării atenţiei deturnate, a simţurilor adormite, a dorinţelor de armonie elevato-trupească, a întreţinerii de relaţii intime cu Valorile Culturii, abandonate altfel unor perversiuni discursive rar finalizate orgasmatic.