Babilonie cotidiană, solicitări reale sau construite (dintr-un fatal perfecţionism), hârtii, hârtii, extenuare de bătălie pierdută.Fiindcă toate acestea nu au ce căuta aici şi fiindcă ele nu mai permit fiinţei să se recompună prin lectură şi zacere, tăcerea s-a instaurat autarhic.
Dar cineva s-a oferit să-mi facă rost de nişte cărti (o să-i dedic un text de mirare şi mulţumire), schimb pasional mailuri cu simpatici amazoni şi amazoane, care mă trimit de la un link la altul, îmi inventez rude în ţări luminate, în care poştasul zâmbitor îţi aduce coletul cu used books on theory and criticism.
Deocamdată, privesc « Ultimele insemnări ale lui M.C. … », unul din cele două exemplare ajunse în metropola-mi de la Pontul Euxin, gândindu-mă la primul cumpărător, un venerabil bibliofil care a descoperit cartea într-o librărie pentru copii. La « Humanitas », mutată la « Casa modei », printre cârpe franjurate şi metale răsucite, vânzătorul îmi oferă mândru un DSM (« biblia » psihiatrilor, cum o numeşte), doar pentru că cerusemn o carte despre agresivitate.Mă apăr luând « literele » în braţe şi îmi povesteşte despre retururi şi republicări. Cam despre asta e vorba.
15 Comentarii
mai 1, 2009 la 7:09 pm
Mult succes in lupta sisifica pentru obtinerea cartilor. Iata ca formal ne-am integrat in NATO si UE, insa substantial tot tara bananiera suntem. Cand o sa trimita amazon carti in Romania inseamna ca vom fi ajuns si noi in randul tarilor civilizate.
mai 2, 2009 la 6:13 am
Lascaris, nu te ambala chiar asa, amazon m-au lamurit ca trimit carti in Romania, conditiile sunt problema…Prin urmare suntem o tara civilizata
mai 3, 2009 la 8:06 am
Ma bucur ca ai revenit, chiar asa cu un text mai putin caracteristic (adica serios), ceva mai personal (ceea ce nu e rau).
mai 3, 2009 la 9:38 am
Multumesc pentru intampinare!Adica asta e un text serios(sau celelalte)?E un patetism jenant, dar am spus ca face bine o minima expunere.
mai 3, 2009 la 9:55 am
Scuze, m-am exprimat echivoc. Asa cum probabil banuiesti, ma refeream la seriozitatea celorlalte postari.
mai 4, 2009 la 5:25 pm
ma bucur mult ca ai revenit!frumos spus:incapacitatea fiintei,fata cu babilonia si vanzoleala cotidiana,de a se recompune prin lectura si zacere.o sa te trec in micul meu dictionar de maxime celebre.multumesc.
mai 4, 2009 la 5:27 pm
Multumesc, nu ma speria cu maximele, incerc doar sa-mi imblanzesc lingvistic supararile!
mai 4, 2009 la 5:50 pm
salve, inraspar!
ar fi fost o mare placere sa te ajut cu ultimele insemnari…
mai 4, 2009 la 8:33 pm
Salve!Nu ma indoiesc, dar ma cam dadusem la fund si pe acolo nu aveam internet…
mai 4, 2009 la 9:17 pm
Intrebarea suna stupid, dar cine este M.C.? Nu imi vine in minte decit Mircea Cartarescu…
mai 5, 2009 la 3:32 am
Mircea Cosea
Mitrea Cocor
Mateiu Caragiale
ghici ciuperca…:D
mai 5, 2009 la 12:53 pm
Ha,ha,Elful se tine de ghicitori…
‘Da, e Mateiu, fiul berarului, obsesie ce bantuie pe aici de la inceput si va pleca la asfintit. Draga Pinocchio, nu suna stupid, asta ar mai lipsi, sa ne memoram reciproc fisa de fantasmari si domeniile de forare …
mai 22, 2009 la 6:20 pm
Am primit-o şi eu prin poştă zilele trecute, mare bucurie! (că reuşisem performanţa să o pierd din librării, după ce o văzusem, aşa că am comandat-o la editură).
mai 25, 2009 la 8:14 pm
Ai ai ai, de ce nu m-am gindit tocmai la el…
Eh, dragostea mea din tinerete, dragul de Mircea
mai 29, 2009 la 5:50 pm
Astept impresii, domnule arhitect, caci eu am abandonat momentan lectura, din prea multa tafna la adresa lui Iovan. Sunt cuvinte ce nu isi au locul acolo, explicitari si vulgarizari suparatoare. Miza cartii e interesant de studiat, ca si la continuatorii operei fictionale.
Of, domnule Pinocchio, cum schimbati dumneavoastra perspectiva spre iubiri adolescentine, dar eu tot cu bastarzii tin
.